ca in tenis

Nu mai am rabdare sa mai scriu frumos. Bine, nici alta data nu cred ca am reusit sa scriu prea frumos, dar ideea e ca atunci incercam sa iasa ceva, cumva, cat de cat nice. Acum pur si simplu nu mai am timp, si nici chef, pentru ca vin istovit, desi nu dau la tarnacop, si nici motivatie. Dar hai totusi sa continuam amalgamul, cu random text. Cand vin de la munca, primul lucru pe care il fac e sa pornesc laptopul, si sa-mi fac tabieturile, adica sa verific ce mai e nou pe site-urile pe care le frecventez. Printre ele, si facebook. Stiu de la bun inceput ca nu voi afla prea multe, sau nu prea multe de la cunoscuti, caci cunoscutii sunt 3 persoane, maxim 5, nu mai mult de 10, serios vorbind, iar ele sunt destul de ocupate cu chestii din viata reala. In rest, multa lume straina, plina de destula prostie. Am si eu partea mea de prostie, recunosc, stati linistiti, nu fac pe arogantul. Dar prostia lor este cea care ma face sa spun ca de multe ori ii poarta dracii... In rest, ma duc la munca si fac prostii. Azi am rupt o teava de apa, si asta s-a simtit, in buzunar... Dar de, ce sa faci, e ca in tenis...pardon, fotbal. Cand gresesc jucatorii, vinovatul si cel tras la raspundere, e antrenorul. Iar eu sunt... un fel de antrenor.  Si asa m-am dus eu la mama dracu azi, sa cumpar mufe si teava, sa repar problema. Si am reparat-o :). Si desi stiu ca putea sa fie mult mai bine pe ziua de azi, tot ce pot sa spun este "bine ca n-a fost mai rau", pentru ca de asemenea stiu ca putea fi mult, muult mai rau... Ma duc la munca, si pe urma vin acasa, si ma asez un pic la birou, sa-mi trag putin sufletul...si cand imi indrept ochii catre ceas, observ ca-i ora 9, baga-mi-as picioarele... si nu mai e timp de prea multe, pentru ca mai trebuie sa faci si dus, si sa mananci, si sa mai si dormi un pic, ca maine o iei de la capat. Un capat in care sper sa nu mai rup tevi, si sa nu mai risc sa-mi duc oamenii la spital. Hai ca ajunge, noapte buna, see you when I see you :)