Steaua este echipa mea de suflet, si mi-a fost dor de ea, de compania ros-albastra, in frunte cu Tanase, Chiriches, Bourceanu si Pintilii.
Steaua n-a aratat senzational in seara asta, dar chiar si asa, a marsat si mi-a placut destul de mult, mai ales in prima repriza.
Echipa are alura de campioana, fiind omogena si solida. Dar nu stiu, parca nu prea poti sa faci permformanta cu Iancu in atac. Nikolic macar are forta, si a aratat-o si-n seara asta, chiar si atunci cand a deschis scorul, finalizand o actiune superba a lui Cristi Tanase in partea stanga a terenului.
Meciul a fost echilibrat pana in minutul 27, cand unul din aparatorii Petrolului a comis penalty si a fost eliminat. Chiar daca Bourceanu a ratat lovitura de la 11 metri, Steaua a castigat imens prin avantajul omului in plus.
Nu v-am zis la inceput, dar si de Szukala mi-a fost dor. La putin timp dupa ratarea penalty-ului, Bourceanu a centrat superb de pe loc, din partea dreapta a terenului, ia inaltul fundas german s-a inaltat luandu-le fata tuturor si a reusit o lovitura de cap extraordinara, ce a culminat cu un gol magnific.
In minutul 43 a venit si golul trei. Unul superb, reusit de Pintilii, cu un sut zdravan si bine plasat, de la marginea careului de 16 metri.
In a doua repriza am avut ocazia sa vad noile achizitii la lucru. Nicusor Stanciu si Piovacarri. Primul s-a miscat binisor, al doilea s-a miscat cam greoi, dar mi-a placut alura lui de atacant masiv, autentic de careu. Dar acuma, mai trebuie sa si arate niste treburi cu forta asta, gen finalizari, goluri, devieri periculoase, etc.
Per ansamblu, Petrolul si-a luat-o rau, scor final 3-0 in favoarea Stelei, care a aratat din nou ca este o echipa solida, cel putin pentru nivelul intern.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu