Ieri am fost la un fel de interviu, am avut niste emotii din alea uriase, de elefant. Asa sunt eu, mai emotiv, prea emotiv. Ahh ma urasc pentru asta. M-am descurcat si nu prea m-am descurcat, fiind mai mult blana decat zid. Zid :)). Dar e ok, e ok oricum ar fi, azi m-am trezit c-o stare buna. Asa ca nu-mi pasa. Asa ar trebui sa fie normal, sa nu-mi pese atat de mult in acel sens naspa. Sensul bun al pasarii ar fi ca acest simtamant sa te impinga la actiunea spre un trend pozitiv. N-am reusit niciodata acest lucru, ii smecherie prea mare pentru mine, pare-se. Asadar, prin urmare, e mai bine sa nu-ti pese prea tare. In fine, mi-e foame... De luni (lunea trecuta, 4 days ago) n-am mai mancat deloc carne. Dar n-am realizat mare branza, pentru ca in schimb. m-am indopat cu carbohidrati. Voi manca azi si niste carne, si cred ca voi renunta si la ideea asta cu vegetarianismul ocazional, sau macar o voi arunca in sertarul pentru mai tarziu. S-a dus naiba promisiunea mea, caci am pierdut toata ideea a ceea ce voiam sa spun, scriind si gandind cele de mai sus. Gandind, nu-i cam mult spus prietene? Poate, cum zici tu.
Hfi-n fine, promit sa nu mai mamanc in camera, la birou, absolut nimic. Principalul motiv este ca urasc firimiturile, si mi-e imposibil sa nu le fac, si atunci cand le fac, mi-e cam greu sa le curat. Stiu, nu spun lucruri prea frumoase despre mine, but, it is what it is. Hai c-am fugit la frigider, ma duc sa mananc in sufragerie, apoi revin, incercand sa scriu un articol, din care voi castiga o paine, din care voi face milioane de firimituri, sa manance si gandacii de bucatarie, de care se tot chinuie ai mei sa scape. Ei n-au aflat nici pana acum ca de astia nu scapi niciodata. Dar sunt de acord cu ei, asta nu inseamna ca trebuie sa-i lasi in banii lor:)).
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu