Ceafa de porc la cuptor :)

Astazi am gatit prima oara de la zero, fiind in primul rand nevoit. Dar mi-a placut si m-am simtit bine facand asta, pentru ca am facut cum am vrut si cum m-a dus capul, si mai ales pentru ca ce-a iesit a fost bun:d. Ai mei au plecat la tara si mi-au lasat doua fripturi de ceafa de porc, sa mi le fac in tigaie si sa le mananc calde, ziceau ei. Insa eu m-am decis sa le fac la cuptor, cu ceva condimente si stropite cu ulei de masline. Uitandu-ma intr-o cutie ce contine diferite plicuri condimentate, primul condiment care mi-a suras a fost oregano-ul, care pana nu demult ( pana cand am descoperit rozmarinul) era condimentul meu preferat. Dar dupa ce am mirosit putin plicul cu oregano, n-am fost sigur ca merge cu porcul, eu folosindu-l si placandu-l foarte mult, doar cu pui. Iar de experimente sau de acest experiment, nu am avut chef. Pentru ca imediat mi-a venit ideea de a merge pe clasic, ceea ce pentru mine, pentru friptura la cuptor, inseamna dafin si usturoi. Insa l-am tusat putin si pe clasicul asta, cu putin verde picant, pe sistemul din ultima vreme, si anume nicio mancare fara macar putin ardei iute, tocat marunt, sa-i confere un gust picant. 

A iesit extraordinar de bun, de aceea nu-mi e deloc rusine sa va arat, asa cum nu mi-ar fi fost nici sa rad, impreuna cu voi, de un eventual rateu. Dar a iesit foarte bine si sunt chiar mandru de asta :d. Iata cateva poze, de la inceput pana la momentul aterizarii unei fripturi in farfuria mea, impreuna cu niste gogonele murate. 

aici am decis ca mai trebuie sa stea la cuptor inca vreo 10-15 min

iar aici am zis ca-i gata, si nu m-am putut abtine sa-mi pun imediat o portie, desi mancasem c-o ora inainte si nu mai imi era foame. 

dar am mancat de placere :)

In poza finala parca pare un pic prea facuta, dar in realitate a fost exact atat cat trebuia (sau cat imi place mie), carnea fiind bine rumenita si in acelasi timp foarte moale :).