miercuri, 5 decembrie 2012

si totusi

Nu stiu ce sa zic, dar totusi vreau sa zic. Ceva, orice. Despre bine, despre rau, despre mine, despre tine. Tu, atat cat poti tu insemna cel mai mult, urcata in acest sens pe culmile Eden-ului, esti o fantasma. Si te joci cu mine, intotdeauna din umbra, fara sa-mi dai vreun semn c-ai avea vreun gand sa te opresti, si sa te-arati. Haos, in jurul meu e haos. Tot felul de chestii aruncate prin tot felul de parti. Chestii care palesc lucrurile frumoase, precum ceea ce s-ar putea sa reprezinte cel mai frumos suvenir din prima mea experienta de munca :)). Despre piatra asta e vorba . Imi place mult, o gasesc foarte faina. Mi-am aruncat un maldar de coli pe birou, doar ca sa-i creez ei utilitate. Am pus-o peste ele, sa nu le ia vantul cica :)). Punct, si de la capat. Ba nu, punct de tot. 

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu